Doar 5% dintre sesizările de malpraxis sunt confirmate în România. Cum stă Sălajul?

În ultimii ani, la nivel național au fost primite sute de sesizări privind cazuri de malpraxis, iar în perioada 2023-2024, aproximativ 400 de astfel de plângeri au fost înregistrate din zeci de județe ale țării.

Cu toate acestea, în doar 15 cazuri, acuzațiile de malpraxis au fost confirmate, toate fiind ulterior contestate în instanță, însumând o pondere de 5%. Datele sunt publicate de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), în baza informațiilor obținute de la Ministerul Sănătății.

Mai mult, informațiile oficiale obținute, în baza raportărilor direcțiilor de sănătate publică, arată că actuala procedură de soluționare a cazurilor de malpraxis din România acoperă abuzurile.

Fără plângeri din partea sălăjenilor

Analiza FACIAS asupra datelor din 2023 arată că în rândul comisiilor de malpraxis au fost pe rol 219 sesizări, dintre care 151 depuse în acel an și 68 provenite din anii anteriori. Din totalul de 77 de cazuri soluționate, doar nouă au fost confirmate ca malpraxis, ulterior contestate în instanță. Patru cazuri au fost raportate în București, trei în Prahova și câte unul în Cluj și Timiș, în vreme ce în zece județe, printre care Sălaj, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Giurgiu, Ialomița, Maramureș, Sibiu și Vaslui, nu a fost raportată nicio sesizare.

Un an mai târziu, datele arată că au fost depuse 167 de plângeri, dintre care 114 sesizate în acel an și 53 rămase din anii anteriori. Din totalul de 63 de cazuri soluționate, doar șase au fost confirmate ca malpraxis, în județele Brașov, Constanța, Galați, Ilfov, Mehedinți și Vâlcea. Patru dintre aceste decizii au fost deja contestate în instanță, iar alte 51 de sesizări noi au rămas nesoluționate. Potrivit analizei FACIAS, nici în 2024 nu a fost raportată nicio sesizare în Sălaj și în județele Alba, Botoșani, Dâmbovița, Harghita, Ialomița, Olt și Vrancea.
Semnale de alarmă există și pe fondul închiderii mai multor sesizări de malpraxis, fără ca fondul problemei să fie analizat. În 2023 au fost clasate 31 de sesizări, iar în 2024 alte șase. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost respinse din motive procedurale, fie pentru că pacienții nu au putut plăti onorariile experților desemnați sau pentru că nu au acceptat tarifele stabilite.

Astfel, aceste bariere financiare fac mecanismul actual inaccesibil pentru mulți pacienți și reduc șansele ca faptele de malpraxis să fie examinate corect, ajungând să fie adevărate abuzuri nesoluționate la adresa pacienților, după cum notează FACIAS.

Comisie de monitorizare

Potrivit art. 679 din Legea 95/2006, la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, denumită în continuare Comisia.
Această comisie poate fi sesizată de persoana sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârşit în exercitarea unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament, dar și succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament.